CUPRINS |
TCR-T.1
DEFINIRE
TCR-T.2 STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ TCR-T.3
DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
TCR-T.4 CLASIFICARE TCR-T.5
MATERIALE ŞI TEHNOLOGII TCR-T.6 FORME
ŞI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE COMPORTARE NECORESPUNZĂTORE TCR-T.7
PARMETRI FUNCŢIONALI ŞI CONSTRUCTIVI TCR-T.7.1 Curele trapezoidale înguste TCR-T.8
MODELE DE CALCUL
TCR-T.8.1 Model de calcul a transmisiilor prin curele
trapezoidale înguste |
TCR-T.1 DEFINIRE
Transmisiile
prin curele sunt transmisii mecanice
care au rolul de a transmite energia de la un arbore motor la unul sau mai
mulţi arbori conduşi, prin intermediul unui element de
tracţiune flexibil, fără sfârşit, numit curea.
Cureaua de
transmisie reprezintă un element
flexibil, fără sfârşit, din materiale nemetalice, ce transmite
mişcarea de rotaţie şi sarcina de la o roată motoare la una
sau mai multe roţi conduse.
Roata de
curea este elementul
metalic care transmite (prin formă sau prin frecare) sarcina de la
elementul de intrare la curea (roată conducătoare) sau,
respectiv de la aceasta la elementul de ieşire (roată condusă).
TCR-T.2 STRUCTURA
CONSTRUCTIVĂ
Fig. TCR-T.2.1 Structura unei transmisii prin curele [Gafiţanu, 2002] |
|
|
|
|
a |
b |
c |
d |
|
|
|
|
|
|
e |
f |
g |
h |
|
Fig. TCR-T.2.2 Tipurile şi structurile curelelor:
a - trapezoidală cu
elementul de rezistenţă din ţesătură; b - trapezoidală cu elementul de
rezistenţă din şnur textil, c - trapezoidală cu elementul de rezistenţă de tip
cablu; d - dinţată; e – dublu trapezoidală; f - trapezoidală lată
dinţată; g -
trapezoidală multiplă; h
– triunghiulară multiplă (poly-V) |
||||
Obs. Semnificaţiile
componentelor din fig. TCR-T.2.1: 1- roată de curea
conducătoare, 2 – sistem de întindere a curelei (mecanism acţionat
de greutatea G); 3 curea; 4 – roată de curea condusă. Semnificaţiile părţilor din fig. TCR-T.2.2: 1- element de rezistenţă (din materiale textile, metalice sau plastice); 2- structura de susţinere (de obicei, din cauciuc); 3 – înveliş de protecţie într-unul sau mai multe straturi (de obicei, din pânză cauciucată). |
TCR-T.3 DOMENII DE UTILIZARE, AVANTJE ŞI
DEZAVANTAJE
Domenii
principale de utilizare: transmisiile
autovehiculelor, maşinilor agricole, tractoarelor, utilajelor tehnologice,
maşinilor unelte, etc. În general, se utilizează în mai toate
transmisiile când condiţiile de gabarit impun distanţe mari între
roţi.
Tab.
TCR-T.3.1 Avantajele şi dezavantajele transmisiilor prin curele
[Rădulescu, 1985]
Avantaje* |
Dezavantaje* |
- posibilitatea transmiterii mişcării de rotaţie şi a puterii la distanţă; - funcţionarea lină, fără zgomot; - amortizarea şocurilor şi vibraţiilor; - protecţia unor componente la suprasarcini; - necesită precizii de execuţie şi montaj scăzute fiind relativ ieftine; -
permit
antrenarea simultană a mai multor arbori |
-
gabarit mare în comparaţie cu transmisiile cu
roţi dinţate - capacitate de transmitere a sarcinii limitată; -
alunecare elastică (în cazul transmisiilor prin
frecare) - induc încărcări mari în arbori şi lagăre, din
cauza faptului că necesită o forţă
de întindere iniţială relativ mare - durabilitate limitată (îmbătrânirea cauciucului structurii de susţinere şi uzarea învelişului de protecţie sensibilitate mărită la căldură şi umiditate; - produc încărcări electrostatice |
* raportate la alte tipuri de transmisii (prin
roţi dinţate, lanţuri etc.) |
TCR-T.4 CLASIFICARE
Tab.
TCR-T.4.1 Clasificarea transmisiilor prin curele [Jula, 1986; Butnariu, 2009]
Criteriul |
Tipul |
Schema |
Modul de transmitere a
sarcinii de la roată la curea (sau de la curea la roată) |
Prin frecare (asincrone) - cazul curelelor trapezoidale, late,
rotunde, striate |
Fig. TCR-T.4.1,a,c |
Prin formă (sincrone) -
cazul curelelor dinţate |
Fig. TCR-T.4.1,b |
|
Numărul arborilor
conduşi |
Cu un arbore condus |
Fig. TCR-T.4.1,a,c |
Cu mai mulţi arbori
conduşi |
Fig. TCR-T.4.1,b |
|
Tipul sistemului de tensionare
(întindere) a curelei |
Cu tensionare
permanentă fără rolă de întindre |
Fig. TCR-T.9.1.1,a |
Cu tensionare
permanentă cu rolă de întindere (reglabilă) |
Fig. TCR-T. 9.1.1,b,c |
|
Cu tensionare automată |
Fig. TCR-T.9.2.1 |
|
Forma secţiunii
curelei |
Prin curele late |
Fig. TCR-T.4.1,c |
Prin curele trapezoidale |
Fig. TCR-T.2.2,a,b,c,e,f,g |
|
Prin curele politriunghiulare |
Fig. TCR-T.2.2,h |
|
Poziţia axelor
roţilor |
Cu axe paralele |
Fig. TCR-T.4.1,a,b |
Cu axe încrucişate |
Fig. TCR-T.4.1,c |
|
Materialul curelei |
Monomaterial (piele, benzi textile) |
- |
Compozite (cu structuri
compuse: element de rezistenţă, material de susţinere,
înveliş) |
Fig. TCR-T.2.2 |
|
Numărul de curele |
Cu o curea |
Fig. TCR-T.4.1; 4.2,e |
Cu două sau mai multe
curele |
Fig. TCR-T.4.2,a,b,c |
|
Forma roţii de curea |
Cu roţi de curea
monobloc (forjate, turnate) |
Fig. TCR-T.4.2,a |
Cu roţi din multicomponent (sudate, asamblate mecanic) |
Fig. TCR-T.4.2,b,c,d |
|
|
|
a |
b |
c |
Fig. TCR-T.4.1 Tipurile
transmisiilor prin curele în corelaţie cu poziţiile axelor
roţilor: a – cu axe paralele
cu o roată condusă; b –
cu axe paralele cu o trei roţi conduse (curea dinţată); c – cu axe încrucişate şi o
roată condusă |
|
|
|
|
|
a |
b |
c |
d |
e |
Fig. TCR-T.4.2 Tipurile de roţi de curea: a – forjată
sau turnată; b – sudată;
c – asamblată nedemontabil; d – asamblată demontabil (cu
reglare); e - dinţată |
TCR-T.5 MATERIALE
ŞI TEHNOLOGII
Curelele sunt elemente cu structură complexă, care
sunt executate în cadrul unor firme specializate, conform unor tehnologii care
implică utilaje dedicate.
Roţile de curea, de
obicei, sunt structuri metalice: monocomponent (fig.
TCR-T.4.2,a), realizate din oţeluri carbon nealiate pentru
construcţii metalice (S235, S275, S355) sau oţeluri nealiate turnate;
multicomponent sudate (fig. TCR-T.4.2,b), realizate
din oţeluri sudabile (S235, S275, S355); multicomponent
asamblate (fig. TCR-T.4.2,c,d) cu componente din oţeluri carbon nealiate
pentru construcţie sau oţeluri nealiate de
îmbunătăţire (C35, C45, C55). Roţile de curea dinţate
pot fi executate şi din aliaje de aluminiu sau materiale sinterizate.
TCR-T.6 FORME
ŞI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE COMPORTARE NECORESPUNZĂTOARE
Tab.
TC-T.6.1 Forme şi cauze de comportare
necorespunzătoare sau de scoatere din uz
Forme |
Consecinţe |
Apariţie |
Cauze |
Manifestare |
Evitare |
Deteriorarea
suprafeţelor active ale curelelor |
Comportare
necorespunzătoare (cu neuniformităţi, vibraţii şi
zgomote) |
Cu
precădere, la transmisiile prin fricţiune |
Uzarea învelişului |
Mişcări
neuniforme cu vibraţii; alunecări (patinări) mărite |
Alegerea şi montarea
corespunzătoare; tensionarea optimă a curelei |
Ruperea
curelei |
Scoaterea din uz |
Transmisiile
suprasolicitate de sarcini statice Distanţe
dintre axe prea mari conduc la apariţia de vibraţii ale ramurilor |
Depăşirea
rezistenţei statice sau de oboseală a materialului structurii de
susţinere (cauciucului) |
Întreruperea transmiterii
mişcării |
Limitarea: tensiunilor maxime
statice sau de oboseală la valori admisibile, limitarea suprasarcinilor de
funcţionare şi/sau a frecvenţelor de încovoiere |
TCR-T.7 PARAMETRI
FUNCŢIONALI ŞI CONSTRUCTIVI
TCR-T.7.1 Curele
trapezoidale înguste
Fig. TCR-T.7.1.1 Parametrii geometrici ai curelei trapezoidale Fig. TCR-T.7.1.2 Parametrii geometrici
ai transmisiei prin curele trapezoidale fără
rolă de întindere [STAS 1163] |
Parametri
geometrici principali ai curelei trapezoidale (fig.TCR-T.7.1.1): -
Lăţimea
curelei, lp,
- lăţimea primitivă a curelei în dreptul fibrelor de
rezistenţă (care nu se comprimă şi nu se întind în timpul funcţionării curelei) -
Înălţimea curelei, h -
Unghiul curelei
(de ex. α =
40o, pentru cureaua trapezoidală clasică) . -
Lungimea
curelei, Lp
(lungimea primitivă, în zona fibrelor de rezistenţă) -
Numărul
de canale/curele, z Parametri
geometrici principali ai transmisiei prin curele trapezoidale (fig.
TC-T.7.1.2): -
Diametrul primitiv al roţii de curea
(conducătoare/condusă), Dp1,2 –
diametrul virtual al roţii corespunzător fibrei de
rezistenţă din curea înfăşurată pe roată. -
Distanţa
dintre axe, A -
Unghiul de
înfăşurare a curelei pe roată (conducătoare/condusă),
β1,2 -
Unghiul
ramurilor curelei, γ -
Cursa de modificare a distanţei dintre
axe, X, pentru întinderea curelei -
Cursa de modificare a distanţei dintre
axe, Y, necesară montării curelei. Parametri cinetostatici principali ai transmisiei prin curele
trapezoidale (fig.TC-T.7.1.2): -
Turaţia
roţii (conducătoare/condusă), n1,2 -
Puterea
nominală transmisă, P -
Puterea
nominală transmisă de o curea, P0 -
Viteza
periferică a curelei, v -
Forţa
de întindere a curelei, Sa -
Raportul de transmitere,
i = Dp2/ Dp1
= n1/ n2 - Momentul de torsiune la roata conducătoare (pentru o curea) Mt0. -
Frecvenţa încovoierilor curelei,
f |
TCR-T.7.2 Curele dinţate
a
b Fig. TCR-T.7.2.1 Parametri geometrici
ai curelelor late dinţate cu profil trapezoidal: a – cu dantura pe o făţă;
b - cu dantura pe ambele făţe
Fig. TCR-T.7.2.2 Parametri geometrici
ai transmisiei prin curea lată dinţată |
Parametri
geometrici principali ai curelelor late dinţate (fig.TCR-T.7.2.1): -
Lăţimea
curelei, b. -
Înălţimea curelei, h -
Unghiul profilului dinţilor, αc
= 40o … 50o -
Lungimea
curelei, Lp
(lungimea primitivă, în zona fibrelor de rezistenţă) - Pasul curelei, p. - Numărul de dinţi ai curelei, zc = Lp/p. - Grosimea dintelui, sz. - Înălţimea dintelui, hz.
Parametri
geometrici principali ai unei transmisii prin curea lată dinţată (fig. TC-T.7.2.2): - Diametrul primitiv al roţii de curea (conducătoare/condusă), Dp1,2 – diametrul virtual al roţii corespunzător fibrei de rezistenţă din curea înfăşurată pe roată. - Diametrul exterior al roţii de curea (conducătoare/condusă), De1,2. -
Distanţa
dintre axe, A -
Unghiul de
înfăşurare a curelei pe roată (conducătoare/condusă),
β1,2 -
Unghiul
ramurilor curelei, γ
Parametri cinetostatici principali ai unei
transmisii prin curea lată dinţată
(fig.TC-T.7.2.2): -
Turaţia
roţii (conducătoare/condusă), n1,2 -
Puterea
nominală transmisă, P -
Viteza
periferică a curelei, v -
Raportul de transmitere,
i = Dp2/ Dp1
= n1/ n2 -
Momentul de torsiune la roata
conducătoare, Mt0 |