AAB. ASAMBLĂRI ARBORE-BUTUC

AAB-T. CONSTRUCȚIA ȘI MODELAREA ASAMBLĂRILOR ARBORE-BUTUC

AAB-T.1 ASAMBLĂRI PRIN FRECARE

AAB-T.2.3 ASAMBLĂRI PRIN STRÂNGERE PE CON

 

            CUPRINS

AAB-T.2.3.1 DEFINIRE

AAB-T.2.3.2  STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

AAB-T.2.3.3  DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE

AAB-T.2.3.4  CLASIFICARE

AAB-T.2.3.5  MATERIALE ȘI TEHNOLOGII    

AAB-T.2.3.6  FORME ȘI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE COMPORTARE NECORESPUNZĂTORE

AAB-T.2.3.7  PARAMETRII FUNCȚIONALI ȘI CONSTRUCTIVI

AAB-T.2.3.8  MODELE DE CALCUL

AAB-T.2.3.9  MONTAJUL ȘI EXPLOATAREA

 

AAB-T.2.3.1 DEFINIRE

 

Asamblarea prin strângere pe con  este legătura de tip arbore-butuc, demontabilă, care transmite sarcinile prin frecarea care ia naștere pe suprafața conică de contact dintre arbore și o butuc care este apăsat prin deplasare axială (fig. AAB-T.2.3.2.1). 

 

AAB-T.2.3.2  STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

 

         

a

b

c

Fig. AAB-T.2.3.2.1 Asamblări cu strângere pe con: a – direct, fără element intermediar; b – cu bucșe elastice; c – cu bucșă elastică crestată

Descriere funcționare și construcție:

-         fig. AAB-T.2.3.2.1,a – momentul de torsiune, Mt, se transmite prin frecare de la arborele 1 la butucul 3 când forța axială generată prin strângerea piuliței 5 apasă prin șaiba 4 butucul pe arbore;

-         fig. AAB-T.2.3.2.1,b – momentul de torsiune, Mt, se transmite prin frecare de la arborele 1 la bucșele elastice 2, 2’ și de la acestea prin frecare la  butucul 3  când forța axială generată prin strângerea piuliței crenelate 5 împănează prin șaiba 4 bucșele 2, 2’ între arbore și butuc; 

-         fig. AAB-T.2.3.2.1,c – momentul de torsiune, Mt, se transmite prin frecare de la arborele 1 la bucșa elastică 2 și de la acestea prin frecare la butucul 3 când forța axială generată prin strângerea piuliței canelate 5 împănează bucșa 2 între arbore și butuc;

 

AAB-T.2.3.3 DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE  

 

Domenii principale de utilizare: construcția de mașini pentru fixarea unor roți de transmisie pe capete de arbori; pentru fixarea sculelor de prelucrare prin așchiere; fixarea rulmenților pe arbori

 

Tab. AAB-T.2.3.3.1 Avantaje și dezavantaje ale asamblărilor prin strângere pe con (raportat la alte asamblări prin frecare)

Avantaje*

Dezavantaje*

-         se pot face poziționări axiale și unghiulare ale butucului în raort cu arborele;

-         nu introduc concentratori de tensiune

-         transmit momente relativ reduse;

-         se impune reglarea strângerii

 

AAB-T.2.3.4 CLASIFICARE

Tab. AAB-T.2.2.4.1 Clasificarea asamblărilor prin strângere pe con 

Criteriul

Tipul asamblării

Schema

Numărul suprafețelor de contact

Directe (fără element intermediar, cu o singură suprafață de contact)

Fig. AAB-T.2.3.4.1,a,b

Cu bucșe elastice (cu două sau mai suprafețe de contact)

Fig. AAB-T.2.3.4.1,c; AAB-T.2.3.4.2

Modul de  strângere

Asamblari cu șuruburi

Fig. AAB-T.2.3.4.1,b,c

Hidraulic

Fig. AAB-T.2.3.4.2

Posibilitatea de reglare la montaj în direcție axială

Pe arbore conic  (fixe axial)

Fig. AAB-T.2.3.4.1,a,b

Pe arbore cilindric

Fig. AAB-T.2.3.4.1,c; AAB-T.2.3.4.2

 

a

b

c

Fig. AAB-T.2.3.4.2 Asamblare rulment cu bucșă elastică strânsă hidraulic

Fig. AAB-T.2.3.4.1 Asamblări cu strângere pe con: a – roată fixată pe cap de arbore; b – rulment cu alezaj conic; b – rulment cu bucșă elastică

 

AAB-T.2.3.5  MATERIALE ȘI TEHNOLOGII

 

Brățările se execută din oțel laminat sau din tablă, recomandându-se ca rugozitatea suprafețelor de contact să fie cât mai mare

 

AAB-T.2.3.6 FORME ȘI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE COMPORTARE NECORESPUNZĂTORE

 

Tab. AAB-T.2.1.6.1 Forme și cauze de scoatere din uz sau de comportare necorespunzătoare

Forme

Consecințe

Apariție

Cauze

Manifestare

Evitare

Deteriorarea suprafeței de contact  (deformare plastică)

Întreruperea transmiterii sarcinii 

La arborii și butucii din materiale moi puternic încărcate

Depășirea tensiunilor de strivire ale materialelor

Deteriorarea suprafețelor active de contact ale arborelui  și/sau  butucului

Limitarea prin calcul a tensiunilor de strivire la valori admisibile

 

AAB-T.2.3.7 PARAMETRI FUNCȚIONALI ȘI CONSTRUCTIVI

 

Unghiul de înclinare al conului este 1:5 pentru organe de mașini ușor demontabile: roți de curea, pivoți, cuplaje, ventile, rulmenți etc.; 1:10 pentru bucșe de lagăre reglabile, capete de arbore etc.; 1:20 pentru scule și arbori pentru mașini unelte

 

AAB-T.2.3.8 MODELE DE CALCUL  

 

 

 

Fig. AAB-T.2.1.8.1 Schema de calcul a asamblării cu strângere pe con

Ipoteze de calcul și solicitări:

-         sarcina  exterioară  se transmite integral prin frecare;

-         presiunile pe suprafețele de contact sunt uniform distribuite;

-         pentru calculul asamblării pe suprafața conică se consideră încărcarea pe semiconuri opuse diametral

Condiţia de rezistenţă la torsiune a arborelui în zona asamblării

Diametrul mediu al arborelui în zona asamblării, din condiţia de rezistenţă la solicitarea de torsiune,

,                                             (APP-T.2.3.8.1)                                                       

se determină cu relația,

dm  = ’                                                                                          (APP-T.2.3.8.2)

 

unde, τat = 15...45 MPa este tensiunea admisibilă la torsiune convenţională (ţine cont şi de existenţa solicitării de încovoiere, se iau valori maxime când încovoierea este redusă sau chiar nulă (la cap de arbore); materialul este oțel) şi βk = 1...2, factorul concentratorului de tensiuni (pentru calculul la oboseală).

Condiția de transmitere sarcinii  prin frecare,  se determină din ecuația de echilibru a momentelor axiale,

,                                                                               (AAB-T.2.3.8.3)

în care, Mt [Nmm] este momentul de torsiune transmis, dm [mm] – diametrul mediu al asamblării, ” - coeficientul de frecare (pentru cazul pieselor din oțel, ” = 0,15…0,3), Fn [N] -  forța normală de apăsare; βa = 1,1…1,3 – factor de siguranță la alunecare (patinare). 

Din ecuația de echilibru a forțelor ce acționează în direcție axială, se obține, forța de strângere,

,                  (AAB-T.2.3.8.4)

unde, φ = arctg ” - unghiul de frecare.                                                                                                                                   

Condiția de rezistență la strivire a asamblării,  ținând cont de relațiile (AAB-T.2.3.8.3) și (AB-T.2.3.8.4) este,

                                      (AAB-T.2.3.8.5)

unde, l este lungimea , σas = min(σas a, σas b) – tensiunea admisibilă la strivire (σas a,b – tensiunile admisibile de strivire ale materialelor arborelui și, respectiv, butucului).

Calculul asamblării filetate  sau dispozitivului de strângere

Din relația (AAB-T.2.3.8.4), ținând cont de relația (AAB-T.2.3.8.3), rezultă forța de strângere,

 .                                                                                (AAB-T.2.3.8.6)

Valoarea obținută cu această relație se utilizează pentru calculul asamblării cu un șurub solicitată axial și/sau a momentului de strângere a acesteia

 

AAB-T.2.3.9  MONTAJUL ȘI EXPLOATAREA