AAB-T.2.2
ASAMBLĂRI PRIN STRÂNGERE PE CILINDRU (BRĂŢARĂ)
CUPRINS |
AAB-T.2.2.1 DEFINIRE AAB-T.2.2.2 STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ AAB-T.2.2.3
DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE AAB-T.2.2.4 CLASIFICARE AAB-T.2.2.5 MATERIALE ŞI TEHNOLOGII AAB-T.2.2.6 FORME ŞI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE
COMPORTARE NECORESPUNZĂTORE AAB-T.2.2.7 PARAMETRII FUNCŢIONALI ŞI CONSTRUCTIVI AAB-T.2.2.8 MODELE DE CALCUL AAB-T.2.2.9 MONTAJUL ŞI EXPLOATAREA |
AAB-T.2.2.1
DEFINIRE
Asamblarea prin strângere pe cilindru
(brăţară) este asamblarea de tip arbore-butuc, demontabilă,
care transmite sarcinile prin frecarea care ia naştere pe suprafaţa
cilindrică de contact dintre arbore şi o brăţară apăsată cu ajutorul unor
asamblări cu şuruburi (fig.
AAB-T.2.2.1.1).
AAB-T.2.2.2 STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ
|
|
a |
b |
Fig. AAB-T.2.2.2.1 Asamblări
cu strângere pe cilindru (brăţară): a
– cu brăţară din două bucăţi; b –
cu brăţară secţionată |
AAB-T.2.2.3 DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ŞI
DEZAVANTAJE
Domenii principale de utilizare:
construcţia de maşini pentru fixarea diferitelor manivele, braţe, suporţi pe
bare, tije, coloane, osii sau arbori; fixarea levierelor de acţionare sau de
comandă
Tab.
AAB-T.2.2.3.1 Avantaje şi dezavantaje ale asamblărilor prin
strângere ce cilindru
Avantaje* |
Dezavantaje* |
-
se pot face
poziţionări axiale şi unghiulare diferite; |
-
sarcini relativ
reduse; -
se impune
reglarea strângerii; -
inadecvate în
cazul montărilor şi demontărilor frecvente |
AAB-T.2.2.4 CLASIFICARE
Tab.
AAB-T.2.2.4.1 Clasificarea asamblărilor prin strângere pe
cilindru (brăţară)
Criteriul |
Tipul asamblării |
Schema |
Forma brăţării |
Cu brăţară din două bucăţi |
Fig. |
Cu brăţară secţionată |
Fig. |
|
Asamblarea cu filet |
Cu piuliţă |
|
Cu filet în corpul brăţării |
|
AAB-T.2.1.5 MATERIALE ŞI TEHNOLOGII
Brăţările
se execută din oţel laminat sau din tablă, recomandându-se ca rugozitatea
suprafeţelor de contact să fie cât mai mare
AAB-T.2.1.6 FORME ŞI CAUZE DE SCOATERE
DIN UZ SAU DE COMPORTARE NECORESPUNZĂTORE
Tab.
AAB-T.2.1.6.1 Forme şi cauze de scoatere din uz sau de comportare
necorespunzătoare
Forme |
Consecinţe |
Apariţie |
Cauze |
Manifestare |
Evitare |
Deteriorarea
suprafeţei de contact (deformare
plastică) |
Întreruperea
transmiterii sarcinii |
La
arborii şi brăţări din materiale moi puternic încărcate |
Depăşirea tensiunilor de strivire ale materialelor |
Deteriorarea suprafeţelor active
de contact ale arborelui şi/sau brăţării |
Limitarea prin calcul a tensiunilor de strivire la valori
admisibile |
Deteriorarea
asamblării filetate |
Micşorarea
jocurilor din elementele adiacente (rulmenţi,
lagăre cu alunecare) |
La
asamblările elementelor de rezemare |
Depăşirea deformaţiilor radiale admisibile |
Comprimarea arborelui şi/sau extensia radială a butucului |
Limitarea prin calcul a deformaţiilor radiale |
AAB-T.2.1.7 PARAMETRI FUNCŢIONALI ŞI
CONSTRUCTIVI
AAB-T.2.1.8 MODELE DE CALCUL
|
Ipoteze
de calcul şi solicitări:
-
sarcina exterioară se transmite integral prin frecare; -
presiunile pe
suprafeţele de contact sunt uniform distribuite; - şuruburile de strângere a brăţărilor sunt încărcate identic şi sunt solicitate la tracţiune. Condiţia de rezistenţă la torsiune a arborelui în zona asamblării Diametrul minim al arborelui în zona asamblării, din condiţia de rezistenţă la solicitarea de torsiune,
trebuie să respecte relaţia, d ≥
unde, τat = 15...45 MPa este tensiunea admisibilă la torsiune convenţională (ţine cont şi de existenţa solicitării de încovoiere, se iau valori maxime când încovoierea este redusă sau chiar nulă (la cap de arbore); materialul este oţel) şi βk = 1...2, factorul concentratorului de tensiuni (pentru calculul la oboseală). Condiţia de transmitere sarcinii prin frecare, se determină din ecuaţia de echilibru a momentelor,
µ N d
≥ βa Mt
,
(AAB-T.2.1.8.1.3) în care, Mt [Nmm] este
momentul de torsiune transmis, d [mm] – diametrul arborelui, µ -
coeficientul de frecare (pentru cazul pieselor din oţel µ = 0,15…0,2), N [N] - forţa normală de apăsare a brăţărilor;
βa
=
1,2…1,8 – factor de siguranţă la alunecare (patinare). Din ecuaţia de echilibru a
forţelor ce acţionează asupra unei brăţări (varianta din fig.
AAB-T.2.1.8.,a) sau a unei semibrăţări articulată
în punctul A (varianta din fig. AAB-T.2.1.8.1,b), se obţine, N = z Faş sau, respectiv, N a = z Faş b,
(AAB-T.2.1.8.1.4) unde, z este numărul de şuruburi de strângere a brăţărilor; a şi b - lungimi adoptate constructiv. Condiţia de
rezistenţă la strivire a asamblării, ţinând cont de relaţia
(AAB-T.2.1.8.1.3) este,
unde, l este lungimea brăţărilor, σas
= min(σas a, σas b) – tensiunea admisibilă
la strivire (σas a,b –
tensiunile admisibile de strivire ale materialelor arborelui şi, respectiv,
brăţării). Calculul
asamblării cu şuruburi Din relaţia
(AAB-T.2.1.8.1.3), ţinând cont de relaţia (AAB-T.2.1.8.1.4), rezultă forţa axială
de strângere a unui şurub,
pentru asamblarea cu brăţara
din două bucăţi sau, respectiv, pentru cea cu brăţară articulată; valoarile
obţinute cu aceaste relaţii se utilizează pentru calculul asamblării cu un
şurub solicitată axial. |
a |
|
|
|
b |
|
Fig.
AAB-T.2.1.8.1 Schema de calcul a asamblării cu strângere pe
cilindru: a – cu brăţară din două bucăţi:
b – cu brăţară secţionată |
AAB-T.2.1.9 MONTAJUL ŞI EXPLOATAREA