AAB. ASAMBLĂRI ARBORE-BUTUC

AAB-T. CONSTRUCŢIA ŞI MODELAREA ASAMBLĂRILOR ARBORE-BUTUC

AAB-T.1 ASAMBLĂRI PRIN FORMĂ

AAB-T.1.3 ASAMBLĂRI PRIN CANELURI

 

            CUPRINS

AAB-T.1.3.1 DEFINIRE

AAB-T.1.3.2  STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

AAB-T.1.3.3  DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

AAB-T.1.3.4  CLASIFICARE

AAB-T.1.3.5  MATERIALE ŞI TEHNOLOGII    

AAB-T.1.3.6  FORME ŞI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE COMPORTARE NECORESPUNZĂTORE

AAB-T.1.3.7  PARAMETRII FUNCŢIONALI ŞI CONSTRUCTIVI

AAB-T.1.3.8  MODELE DE CALCUL

AAB-T.1.3.8.1 Modelul de calcul al asamblărilor prin caneluri dreptunghiulare

AAB-T.1.3.8.2 Modelul de calcul al asamblărilor prin caneluri evolventice

AAB-T.1.3.9  MONTAJUL ŞI EXPLOATAREA

 

AAB-T.1.3.1 DEFINIRE

 

Asamblarea prin caneluri este asamblarea demontabilă, de tip arbore-butuc, care poate fi considerată ca o asamblare cu pene paralele multiple, solidare cu arborele şi echiunghiular poziţionate pe periferia acestuia (fig. AAB-T.1.3.2.1,c). 

 

AAB-T.1.3.2  STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

 

            

a

b

c

Fig. AAB-T.1.3.2.1 Structura constructivă a unei asamblări prin caneluri: a – secţiune axială, asamblare fixă; b – secțiune axială, asamblare mobilă;  b – secţiune transversală

 

AAB-T.1.3.3 DOMENII DE UTILIZARE, AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

 

Domenii principale de utilizare: toate transmisiile care implică fixarea pe arbori a roţilor dinţate, a roţilor de lanţ sau de curea, a semicuplajelor care transmit momente de torsiune mai mari decât asamblările prin două sau chiar trei pene paralele.

 

Tab. AAB-T.1.3.4.1 Avantaje şi dezavantaje ale asamblărilor prin caneluri

Avantaje*

Dezavantaje*

-         capacitate de încărcare mai mare;

-         rezistenţă la oboseală mai mare;

-         centrare şi ghidare mai bune

-         tehnologii de execuţie mai pretenţioase, şi deci, costuri mai mari

 

* raportate la asamblările prin pene

 

AAB-T.1.3.4 CLASIFICARE

Tab. AAB-T.1.3.4.1 Clasificarea asamblărilor prin caneluri [Jula, 1986; Rădulescu, 1981]

Criteriul

Tipul asamblării

Schema

Forma profilului canelurii

Cu profil dreptunghiular

Fig. AAB-T.1.3.4.1,a,b,c

Cu profil în evolventă

Fig. AAB-T.1.3.4.2

Cu profil triunghiular

Fig. AAB-T.1.3.4.3

Rolul funcţional

Asamblări fixe

Fig. AAB-T.1.3.2.1,a,b

Asamblări mobile

Fig. AAB-T.1.3.2.1,b

Dimensiunile în secţiune transversală (numai pentru canelurile cu profil dreptunghiular)

Serie uşoară - momentul de torsiune transmis de asamblare este inferior celui transmis de arbore

Serie mijlocie - momentul de torsiune transmis de asamblare este egal cu cel transmis de arbore

Serie grea - momentul de torsiune transmis de asamblare este cu oscilații şi șocuri mari.

 

a

b

c

Fig. AAB-T.1.3.4.2 Caneluri evolventice

Fig. AAB-T.1.3.4.3  Caneluri triunghiulare

Fig. AAB-T.1.3.4.1 Caneluri dreptunghiulare: a – cu centrare la  exterior;  b – cu centrare la interior; c – cu centrare pe flancuri

Obs. Datorită avantajelor de precizie şi de tehnologicitate, în practică, se întâlnesc frecvent canelurile dreptunghiulare cu centrare interioară

 

 

 AAB-T.1.3.5  MATERIALE ŞI TEHNOLOGII

 

 Deoarece în acest caz nu există un element intermediar între elementele asamblate (arbore şi butuc), pentru calcul se iau în considerare materialele celor două elemente.

 

Tab. ACA-T.5.1 Procedee de prelucrare a canelurilor

Canelurile din arbore

Canelurile din butuc

Frezare cu freza disc sau melc şi rectificare (opţional)

Mortezare sau broşare

 

AAB-T.1.3.6 FORME ŞI CAUZE DE SCOATERE DIN UZ SAU DE COMPORTARE NECORESPUNZĂTORE

 

Tab. AAB-T.1.3.6.1 Forme şi cauze de scoatere din uz sau de comportare necorespunzătoare

Forme

Consecinţe

Apariţie

Cauze

Manifestare

Evitare

Deteriorarea flancurilor canelurilor din arbore şi butuc prin strivire (deformare plastică)

Blocarea asamblării şi împiedicarea demontării

La arborii şi butucii din materiale moi puternic încărcate

Depăşirea tensiunilor de strivire ale materialelor

Deteriorarea suprafeţelor active ale flancurilor în zonele laterale de contact cu arborele  şi, eventual, cu butucul 

Limitarea prin calcul a tensiunilor de strivire la valori admisibile

Expulzarea peliculei de lubrifiant

Deplasare axială îngreunată

La asamblările mobile axial, unse

Depăşirea presiunii de neexpulzare a peliculei de lubrifiant

Frecare uscată, uzare

Limitarea prin calcul a presiunii de neexpulzare a lubrifiantului, la valori admisibile

 

AAB-T.1.3.7 PARAMETRI FUNCŢIONALI ŞI CONSTRUCTIVI

 

Tab. AAB-T.1.3.7.1 Parametri constructivi ai canelurilor dreptunghiulare [STAS-1768, STAS-1769, STAS-1770]

 

                                                                                                                                                                                                                                                        

Forme  funcţional-constructive standard:

-         seria uşoară,

-         seria mijlocie,

-         seria grea

Parametrii geometrici:

D [mm] – diametrul exterior,

d [mm] – diametrul interior,

b  [mm]    lăţimea canelurii,

d1 [mm]  – diametrul degajării,

f  [mm]    lăţimea suprafeţei de centrare,

c  [mm]    înălţimea teşiturii,

r  [mm]    raza de racordare

 

AAB-T.1.3.8 MODELE DE CALCUL

 

AAB-T.1.3.8.1 Modelul de calcul al asamblărilor prin caneluri dreptunghiulare

 

Tab. AAB-T.1.3.8.1.1 Modelul de calcul de rezistenţă [Jula, 1986; Rădulescu, 1981; Gafiţanu, 1999]

 

 

Fig. ACA-T.8.1 Modelul de calcul de rezistenţă

Ipotezele de calcul şi solicitări:

-   presiunile de contact sunt uniform distribuite pe feţele active;

-   din cauza impreciziilor de execuţie şi montaj, distribuţia sarcinii este neuniformă pe cele z caneluri în contact şi pentru calcul se introduce un factor de corecţie, de obicei, cu valoarea 0,75, considerându-se că aprox. 75% din caneluri participă la transmiterea momentului de torsiune;

-   braţul forţei rezultante a presiunilor de contact (cu arborele, respectiv cu butucul), se aproximează cu valoarea razei medii de dispunere a celor z caneluri şi

         =  .                                                                             (AAB-T.1.3.8.1.1)

 

Condiţia de rezistenţă la torsiune a arborelui în zona canelurii

Diametrul arborelui în zona canelurii, din condiţia de rezistenţă la solicitarea de torsiune,

  ≤  τat ,                                                                                              (AAB-T.8.1.3.8.2)

 

trebuie să respecte relaţia,

d ≥ ’                                                                                          (AAB-T.8.1.3.8.4)

 

unde, τat = 15...45 MPa este tensiunea admisibilă la torsiune convenţională (ţine cont şi de existenţa solicitării de încovoiere) şi βk = 3...5, factorul concentratorului de tensiuni (pentru calculul la solicitări variabile, de oboseală).

Condiţia de rezistenţă la strivire a  asamblării

,                (AAB-T.8.1.3.8.5) 

 

unde, Mt [Nmm] este momentul de torsiune care încarcă asamblarea, z – numărul de caneluri,  d [mm] – diametrul interior,  D [mm]  diametrul exterior, c  [mm]    înălţimea teşiturii, L [mm] – lungimea canelurii; σas [MPa] - tensiunea admisibilă de strivire (pentru asamblarea fixă); pa [MPa], presiunea admisibilă de neexpulzare a peliculei de lubrifiant (pentru asamblarea mobilă).

Pentru calcule de proiectare din relaţia  (APP-T.8.1.3.8.5) se obţine, lungimea necesară a butucului canelat (fig. AAB-T.1.3.2.1),

L ≥   =   sau  L ≥   =  ,                            (AAB-T.8.1.3.8.6)

 

pentru asamblarea fixă, respectiv, mobilă, unde S' reprezintă suprafaţa portantă necesară şi s' - suprafaţa portantă efectivă corespunzătoare unităţii de lungime de contact dintre arbore şi butuc

 

AAB-T.1.3.8.2 Modelul de calcul al asamblărilor prin caneluri evolventice

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. ACA-T.8.2 Modelul de calcul de rezistenţă

 Ipotezele de calcul:

-   presiunile de contact sunt uniform distribuite pe flancurile active evolventice;

-   din cauza impreciziilor de execuţie şi montaj, distribuţia sarcinii este neuniformă pe cele z caneluri în contact şi pentru calcul se introduce un factor de corecţie, de obicei, cu valoarea 0,75, considerându-se că aprox. 75% din caneluri participă la transmiterea momentului de torsiune;

-   braţul forţei rezultante a presiunilor de contact p (cu arborele, respectiv cu butucul), se aproximează cu valoarea razei de divizare pe care grosimea plinului este egală cu cea a golului) şi  

         F  =                                                           (AAB-T.1.3.8.2.1)

        unde, Dd = m z este diametrul de divizare cu z - numărul de caneluri şi m - modulul danturii cu valori standard (uzual, m = 1,

        1, 5, 2, 3, 4, 5 sau 8 mm).

Condiţia de rezistenţă la torsiune a arborelui în zona canelurii

Diametrul arborelui în zona canelurii, din condiţia de rezistenţă la solicitarea de torsiune,

  ≤ τat ,                                                                                                 (APP-T.8.1.3.8.2.2)

                                                                 

trebuie să respecte relaţia,

di ’                                                                                            (APP-T.8.1.3.8.2.3)

 

unde, τat = 15...45 MPa este tensiunea admisibilă la torsiune convenţională (ţine cont şi de existenţa solicitării de încovoiere) şi βk = 1,5...3, factorul concentratorului de tensiuni (pentru calculul la oboseală).

Condiţia de rezistenţă la strivire a  asamblării:

,                   (AAB-T.1.3.8.2.4) 

unde, Mt [Nmm] reprezintă momentul de torsiune, de [mm] - diametrul exterior al canelurii arborelui,  De [mm] - diametrul exterior al canelurii butucului, L [mm] – lungimea canelurii; σas [MPa] - tensiunea admisibilă de strivire (pentru asamblarea fixă); pa [MPa], presiunea admisibilă de neexpulzare a peliculei de lubrifiant (pentru asamblarea mobilă).

 

AAB-T.1.3.9  MONTAJUL ŞI EXPLOATAREA