Buzdugan I.D., Mogan Gh.L. Proiectarea roboților. Universitatea Transilvania din Brașov

 

Subcap.T.2.4 Scheme de încărcare a subansamblelor și elementului de bază ale modulului de T cu șurub-piuliță

 

Soluție constructive

                                

Fig. 1 Soluție constructivă a modulului de translație

 

Schema bloc a ansamblului

În fig. 2 se prezintă schema bloc a ansamblului de mai sus, în care se evidențiază subansamblele și elementele constructive componente prezentate separat în fig. 3 precum și ineracțiunile dintre acestea. La identificarea subansamblelor primare ca entități independente de montaj, din variantele posibile se adoptă aceea care asigură cea mai simplă schemă de montaj.

 

 

Fig. 2 Schema bloc a ansamblului

 

Importanța deosebită a legăturilor interne și externe ale subansamblelor și elementelor constructive, evidențiate cu linii drepte în schema bloc de ansamblu (fig. 2), implică proiectarea constructivă a acestora independent în corelație cu sinteza sau alegerea și verificarea elementelor constructive și a subansamblelor participante.

În tab. 2, se descriu aceste legături cu precizarea tipului, soluției constructive adoptate, precum și a parametrilor statici asociați conform fig.3.

Tab. 2 Legăturile subansamblelor și elementelor

 

Scheme de încărcare

În fig. 3 se prezintă schemele forțelor și momentelor statice asociate subansamblelor și elementului de bază ale modulului de translație, fără luarea în considerare a forțelor de greutate proprie și de frecare.

 

 

Fig. 3 Schemele forțelor și momentelor statice:  a – subansamblul S1 (servomotor); b – subansamblul S2; c – subansamblul S4; d – subansamblul S3; e – subansamblul S7; f – subansamblul S5; g – elemental 0 (B)

 

Determinarea încărcărilor de intrare/ieșire

Din ecuațiile de echilibru static ale subansamblelor și elementelor constructive, rezultă:

 

 

În aceste relații,  ,  și  sunt momentele de frecare din rulmenții lagărului principal și cuplei elicoidale (șurub-piuliță). Deoarece, pentru subansamblul S5 numărul necunoscutelor induse de legături este mai mare decât numărul ecuațiilor statice pentru determinarea acestora se utilizează analiza cu elemente